Cum poate un asistent social să recunoască faptul că un copil este în risc de a deveni victimă a traficului de persoane?
Ce întrebări poate adresa fără a produce retraumatizare?
Care sunt semnalele de alarmă care pot trece neobservate în comunitate sau într-un centru rezidențial?
Și ce trebuie făcut imediat după identificarea acestor riscuri?
La toate aceste întrebări răspund două Instrucțiuni privind detectarea proactivă a situațiilor de trafic de minori, elaborate printr-un efort comun al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane (ANITP), UNICEF Romania și Asociației eLiberare.
„Dincolo de proceduri și rapoarte, nu trebuie să uităm nicio clipă că în spatele fiecărui caz se află un copil vulnerabil care are nevoie de o prezență blândă, de conectare emoțională reală și de garanția unei copilării trăite în siguranță. Prin aceste instrucțiuni se creează un cadru unitar de intervenție și ne asigurăm că specialiștii care gestionează în mod direct și nemijlocit cazurile la nivel local, dispun de instrumentele necesare pentru a recunoaște imediat vulnerabilitățile și a interveni prompt.” – Helena Omna Raicu, Președinta ANPDCA
Printre elementele de noutate introduse, se numără:
utilizarea unor chestionare standardizate de evaluare a riscului;
observarea sistematică a indicatorilor comportamentali, emoționali și sociali;
clasificarea nivelului de risc;
pași clari de intervenție pentru fiecare nivel de risc;
referirea cazurilor către mecanismele naționale competente atunci când sunt identificate situații de risc ridicat.